Inteligenta artificiala si psihicul uman

de vorba cu  Marius Popa (artist, producer, seeker, entrepreneur)

Marius Popa:

1.Prezentare invitat

Andreea a absolvit Facultatea de Psihologie și Știițele Educației, Universitatea București, urmând apoi cursurile de masterat în Psihologia Sănătății. Este specializată în intervenția terapeutică pentru copii cu Tulburări din Spectrul Autist, lucrând în acest domeniu de 13 ani și este psiholog clinician în supervizare.

   Primul contact cu funcția de terapeut ABA l-a avut în 2012, atunci cand a încheiat un contract de voluntariat și a practicat terapia ABA la domiciliu cu  doi copii diagnosticați cu TSA.

Marius Popa:

2. Definirea cât mai exactă a termenilor “inteligență” și “artificial”. Gândirea noastră se face tot pe baza unor algoritmi dintr-un “program ascuns” în creier? Avem cu adevărat “liber arbitru” sau acesta este condiționat de locul, societatea, familia, contextul în care trăim?

Spearman- introduce constructul Factor G, care se referă la 2 tipuri de abilitati ale creierului uman:

  1. abilitate eductiva (necesara copiilor pentru a gasi sensul regulilor, al limbajului si este intalnit la manageri in procesele decizionale).
  • capacitatea de a discerne semnificatia de confuzie
  • capacitatea de a crea noi insight-uri, de a percepe si crea relatii care nu sunt vizibile imediat
  • de a genera noi concepte (non-verbale)
  • capacitatea de manipulare a problemelor complexe

2. Abilitatea reproductiva- capacitatea de recunoastere si reproducere a unui material care reprezinta concepte explicite.

Inteligenta generala implica abilitatea de a da sens situatiilor noi, abilitiatea de activare a informatiei relevante, dar si calitati cum ar fi rationamentul si stocarea informatiei relevante.

Inteligenta artificiala- capacitatea unei masini de a imita functii umane cum ar fi rationamentul, invatarea, planificarea.

I.A.- permite sistemelor tehnice sa perceapa mediul in care functioneaza, sa prelucreze acesta perceptie, si sa rezolve probleme pentru a atinge un obiectiv.

Sistemele I.A. sunt capabile sa-si adapteze intr-o anumita masura comportamentul, analizand efectele actiunilor anterioare si functionand autonom.

  • sistemele I.A. exista de peste 50 de ani
  • 2 tipuri de I.A.
  • softwer- asistenti virtuali, programe informatice de analiza a imaginilor, motoare de cautare, sisteme de recunoastere vocala si faciala
  • I.A incorporata- roboti, automobile, drone, internetul obiectelor
  • algoritmul- o serie de pasi pe care ii urmam pentru a rezolva o problema

Liberul arbitru se refera la libertatea omului de a alege intre posibilitatile de actiune- schimbarea care i se ofera. Raul si eroarea devin astfel rezultatul alegerilor constiente dar gresite ale omului, incapabil sa le predetermine consecintele.

In opinia mea, liberul arbitru este influentat mai degraba de vointa de a invata din greseli pe baza modelului incercare-eroare. Cu cat incerci mai mult, cu atat poti corecta erorile.

Mediul in care traiesti, familia mai degraba modeleaza comportamentul de a gasi solutii la problemele aparute decat la libertatea de a alege.

Daca un copil isi vede parintii ca renunta usor in fata unei situatii dificile, ar putea invata acest comportament sau aici ar interveni liberul arbitru, in sensul de a decide singuri sa aleaga o alta varianta de a actiona (a infrunta) problema dificila, de a gasi solutii.

Marius Popa:

3. AI se dezvoltă cu o viteză foarte mare și pare că vine cu niște schimbări puternice de paradigme. Suntem puși într-o situație în care suntem nevoiți să regândim învățarea (mai avem nevoie de atât de multă memorare de informații în școală, având în vedere că avem totul la câteva clickuri distanță?), dezvoltarea aptitudinilor, găsirea soluțiilor la diverse probleme.

Avem nevoie sa invatam copiii regulile dupa care sa isi selecteze informatiile, de a dezvolta gandirea critica, de a dezvolta mai mult abilitatea eductiva.

I.A. ne ajuta in acest sens, ne simplifica munca de cercetare insa prelucrarea informatiilor si extragerea principiilor tin de persoana.

Memorarea materialelor dezvolta memoria de lunga durata insa nu influenteaza atat de mult dezvoltarea gandirii critice si abilitatea de a rezolva probleme.

Marius Popa:

4. Frica de AI (manipularea informațiilor, a imaginilor) este o frică de tehnologie, de necunoscut sau o frică tot de tarele umane, adică de latura întunecată a oamenilor care s-ar putea folosi de aceste noi invenții?

  • teama de necunoscut , de noutate
  • de a pierde controlul uman asupra tehnologiei (doua chat-uri I.A) au fost lasate sa comunice intre ele si si-au dezvoltat propriul limbaj de neinteles pentru om.
  • teama de a fi hackuite si a cadea pe mana oamenilor cu intentii rele

Marius Popa:

5. Tema conștiinței de sine a AI. Cum putem defini conștiința, psihicul, mintea, înainte de a vorbi despre momentul în care AI va deveni conștient de sine?

Constiinta- gandirea insasi si intuitia pe care o are spiritul despre actele si starile sale, si pe de alta parte, cunoasterea pe care o are subiectul despre raportul cu lumea si cu sine insusi.

Psihic- capacitatea sistemului nervos superior al animalelor superioare si al omului de a reflecta la realitatea obiectiva.

Ansamblul de procese si de fenomene de natura cognitiva, afectiva si volutionala care se produce in sistemul nervos.

Mintea determina popularitatea, este responsabila de interpretarea pe care o oferim lucrurilor pe care le vedem, auzim, simtim pe parcursul vietii noastre.

Tot ceea ce auzim si simtim in jurul nostru se transmite codificat catre creier sub forma impulsurilor nervoase. Acestea ajung la nivelul creierului, formeaza conexiuni neuronale care mai apoi se transforma in programe, sub forma a reactiilor si a credintelor noastre. Pentru a ajunge sa devina reactii, comportamente sau credinte, este nevoie de cealalta parte- mintea.

I.A. sa devina constient de sine, ar trebui sa aiba o componenta afectiva, emotii si capacitatea de a constientiza, modifica dar si sa produca ingsht-uri.

Marius Popa:

6. Presupunând că tehnologia ne-ar prelua toate “sarcinile grele” iar noi am avea oportunitatea doar “să ne bucurăm de viață”, să intrăm într-un concediu perpetuu, ne-ar face asta mai fericiți sau ne-am trezi cu toții în depresie pentru că atunci am avea mai mult timp cu noi înșine și am fi nevoiți să ne uităm în hăul interior fără a mai fi distrași de serviciu, școală, alergătura după bani, etc

Probabil am avea mai mult timp ne cultivam hobby-uri, sa petrecem cu familia, sa ne aprofundam cunostintele in alte domenii.

Exista riscul de izolare si aparitiei unor probleme de sanatate, de obezitate, boli cardio-vasculare.

Depresia s-ar putea instala pe fondul lipsei de socializare “Omul este un animal social!”-Aristotel

Marius Popa:

7. Profeții și speculații personale despre “unde vom ajunge”. Cât va evolua sau cât va involua specia umană având la dispoziție unelte din ce în ce mai puternice?

Am ajuns deja sa pilotam avioane doar cu puterea gandurilor folosind I.A., sa ne cartografiem creierul, sa folosim biofeedback-ul in terapie. 

In medicina si terapie, I.A. a adus multe avantaje prin urmare am evoluat cu ajutorul I.A.

Cel mai pesimist scenariu ar fi la un moment dat ca medicul sau psihologul sa fie inlocuit de roboti.


Posted

in

by

Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *